Precocitatea diagnosticului - o șansă cât mai reală să ne apropiem foarte repede de sănătate
Dr. Tudor Constantin, Medic Primar Gastroenterologie

Nu mai există o multitudine de simptome, de suferințe că în anii ‘80 sau ‘90 și parcă medicina gastroenterologică a început să ocupe doar un culoar al suferințelor. Dominanta consultațiilor actuale este cea a jenei difuze abdominale: “Mă doare toată burta”.

Când eram student mă gândeam că numai gastroenterologie nu o să aleg. Cum poți să pui un diagnostic atunci când ți se spune…”Da, mă doare toată burta!”. Și totuși, în frumusețea de a extrage din această vastitate drumul către diagnosticul corect, experiența medicală te ajută și specialitatea asta oferă deosebit de multe satisfacții. Pentru că realizează cu intervenții uneori non- medicamentoase și non-chirurgicale rezultate foarte.

Pot să spun că 6 pacienți din 10 vin cu suferința difuză abdominală. Doar intervenindu-se într-un anumit spectru, doar prin condițiile de viață și alimentație, această suferință, incredibil dar adevărat, poate fi rezolvată, dar nu numai în sensul să nu mai aibă durere, alte simptome, ci chiar să vină să-ți spună: “Mă simt bine!”. Este un sentiment extraordinar când pacientul vine și-ți mărturisește mai devreme decât a fost chemat că se simte excellent.

Pe locul 2 al suferințelor apărute în fața mea este modificarea de tranzit intestinal.Este o situație de semnal de alarmă și gastroenterologul are aici și mai mare valoare în a orienta pacientul către metodele de investiație și terapeutice necesare.

Pe locul 3, dar foarte important, pacientul vine pentru că are modificări de greutate. Când un pacient intră pe ușă și la întrebarea ce vă deranjează spune:” Am slăbit 7 kg în 2 luni, 3 luni”, semnalul de alarmă este major. Este un simptom major, dar nu unul care pune întotdeauna semne de exclamare către chirurg. Este o scădere în greutate uneori declanșată de mediul în care își desfășoară activitatea, de mediul de familie.

Practic cu cât un pacient ajunge cu o suferință de burtă, de scaun, o suferință a faptului că resimte mai multă acreală, amăreală, cu atât va fi mai bine pentru că precocitatea diagnosticului înseamnă o șansă cât mai reală să ne apropiem foarte repede de sănătate.