Care este cea mai frecventa afectiune neurologica cu care se confrunta romanii?
Una dintre cele mai frecvente afectiuni in Romania este accidentul vascular cerebral. Este prima cauza de mortalitate in randul adultilor la noi in tara, pe acelasi nivel cu bolile coronariene (conform statisicilor OMS), dar si cea mai frecventa cauza de invaliditate.
Care sunt grupele de vârstă cele mai predispuse la risc?
Accidentul vascular poate afecta orice persoana, indiferent de varsta. Cei mai predispusi sunt cei care au si factori de risc cardiovascular. In general apare mai frecvent la persoanele varstnice, iar riscul se dubleaza la fiecare 10 ani dupa varsta de 55 de ani.
Ce este accidentul vascular cerebral?
Accidentul vascular cerebral este de 2 tipuri: ischemic si hemoragic. AVC ischemic consta in instalarea brusca a unui deficit neurologic ce survine prin scaderea fluxului sangvin intr-un anumit teritoriu vascular, iar cel hemoragic apare ca urmare a efractiei (ruperii) unui vas de sange intracerebral.
Care sunt simptomele accidentului vascular cerebral?
Simptomele sunt variate, depinzand de teritoriul vascular implicat. Constau in:
Care sunt factorii de risc care determină apariția acestuia?
Factorii de risc sunt hipertensiunea, diabetul zaharat, dislipidemia, fumatul, consumul de alcool in exces, obezitatea, fibrilatia atriala si ateromatoza carotidiana.
În ce măsură stilul de viață determină apariția acestuia?
Activitatea fizica regulata, dieta bogata in fructe si legume, saraca in sare si grasimi favorizeaza o viata sanatoasa. Nerespectarea acestor aspecte duce la cresterea riscului aparitiei unui accident vascular cerebral si nu numai. Stilul de viata are o influenta majora si asupra factorilor de risc, deoarece ei se mentin sub control atat prin medicatie cat si printr-o dieta corespunazatoare.
Ce este algoritmul FAST?
FAST vine din engleza: Face (fata), Arm (mana), Speech (limbajul), Time (timpul) si se refera la un algoritm care a fost dezvoltat initial pentru medicii de la ambulanta. Desigur, ar fi indicat ca orice persoana sa stie acest algoritm de recunoastere a semnelor de AVC, deoarece actionandu-se rapid si eficient, pacientul poate ajunge in cel mai scurt timp la spital unde se poate aplica tratamentul corespunzator, in functie de tipul accidentului vascular (hemoragic/ischemic).
FACE: se verifica daca exista o asimterie la nivelul fetei- un colt al gurii cade pe stanga sau pe dreapta.
ARM: solicitam pacientului sa ridice mana si daca nu o poate ridica sau mana cade, inseamna ca acesta prezinta o pareza.
SPEECH: se observa daca pacientul prezinta o tulburare de limbaj: daca poate sa se exprime corect, daca exista dificultate in a gasi cuvintele sau daca intelege ceea ce i se spune. Verificarea se face prin intrebari simple, minine (Cum te cheama?, inchide ochii, deschide gura etc.).
TIME: semnele trebuie recunoscute in cel mai scurt interval posibil, iar apoi trebuie sunat la ambulanta.
Acest algoritm FAST este usor de aplicat astfel incat orice persoana ar putea fi capabila sa recunoasca semnele unui AVC si sa apeleze de urgenta la serviciul de ambulanta, putand astfel sa salveze viata unui om.
Din pacate, oamenii au tendinta sa nu se adreseze unui serviciu de urgenta atunci cand prezinta semne de AVC sau nu recunosc semnele acestei boli, pierzandu-se astfel timp in initierea unui tratament cat mai eficient. In Romania, din pacate nu se face educatie medicala in scoli. Ar fi util ca la liceu sa existe astfel de cursuri de prim-ajutor.
Care e motivul pentru care nu se adreseaza serviciului de primiri urgente?
In general, oamenii nu realizeaza severitatea afectiunii si cred ca simptomatologia va trece sau nu recunosc semnele unui AVC. Exista si cazul persoanelor in varsta care locuiesc singure, care din pacate, sunt gasite de multe ori cazute la ore sau chiar zile de la debutul unui accident vascular.
Poate fi prevenit un atac vascular cerebral?
Poate fi prevenit, desigur, daca se respecta un stil de viata adecvat si daca factorii de risc sunt controlati (in cazul pacientilor care au acesti factori). Vorbim despre preventie primara atunci cand se previne aparitia unui accident vascular la o persoana care este asimptomatica (care nu a avut vreodata vreun AVC) si despre preventie secundara in cazul persoanelor ce au avut deja un accident vascular cerebral, unde se incearca preventia repetarii unui alt AVC prin tratarea cauzei si a factorilor de risc. Daca factorii de risc sunt controlati si tratamentul este urmat corespunzator, scade riscul de aparitie a AVC.
Cum este stabilit tratamentul?
Tratamentul se stabileste in functie de tipul de accident vascular, daca este hemoragic sau daca este ischemic. In ceea ce priveste AVC ischemic, depinde care este etiologia acestuia. Daca este aterotrombotica, se prescrie tratament antiagregant plachetar, daca este embolic se prescrie tratament anticoagulant.
Dintre afectiunile cardiace, cea mai frecventa cauza de AVC ischemic cardioembolic este fibrilatia atriala nonreumatismala pentru care se administreaza tratament anticoagulant, dar exista si alte afectiuni ce necesita un astfel de tratament, precum trombul mural, persistenta unui foramen oval, anevrism de ventricul stang, anevrism de sept atrial etc. Aceste tratamente anticoagulante trebuie prescrise cu mare atentie, ele trebuie evitate la pacientii care prezinta: risc de hemoragie crescut (sangerari gastrointestinale), risc de cadere crescut, complianta scazuta sau epilepsie necontrolata.
Pentru accidentul vascular cerebral hemoragic se are in vedere controlul hipertensiunii arteriale (pricipala cauza pentru AVC hemoragic), daca survine la pacienti cu tulburari de coagulare, se incearca corectarea acestora, sau daca acestia se afla sub tratament anticoagulant oral se opreste anticoagulantul cu administrarea factorilor de coagulare dependenti de vitamina K. Se poate interveni chirurgical in functie de fiecare caz in parte, la indicatia medicului neurochirurg.
Există posibilitatea recidivei/riscul de a dezvolta încă unul?
Din pacate, pacientii care au suferit un accident vascular cerebral au un risc mult mai crescut de a repeta un alt eveniment vascular, fata de persoanele ce nu au avut un AVC. Daca se respecta tratamentul, regimul de viata si recomandarile medicului, riscul scade.
Pacienții cu AVC au anumite restricții sau recomandări cu privire la dietă, stil de viață?
Dieta ar trebui sa fie slaba in grasimi, hiposodata (mai putina sare), bogata in fructe si legume, cu un aport hidric corespunzator (2 L lichide/zi: apa, supa, etc). In limitele posibilitatii pacientilor, in functie de deficitele neurologice, stilul de viata nu ar trebui sa fie unul sedentar, trebuie urmate programele de recuperare si kinetoterapie.
Cum decurge recuperarea?
Dupa ce se depaseste faza acuta a unui accident vascular cerebral, se incepe recuperarea medicala, coordonata de o echipa de medici specializati in recuperare medicala, impreuna cu kineoterapeutii. Aceasta se incepe inca din perioada spitalizarii si continua pe termen indelungat cu ajutorul medicilor de recuperare.
Neuroreabilitarea cuprinde recuperarea deficitului motor, functia limbajului (logopedie), cognitia, functiile senzoriale, deglutitia. Se incearca reintegrarea, in limitele posibilitatilor, intr-o viata activa atat din punct de vedere familial cat si profesional.
Incidenta AVC a crescut in randul tinerilor, care este cauza?
Incidenta accidentului vascular in randul adultilor tineri a crescut din cauza aparitiei obezitatii la o varsta frageda, lucru favorizat de consumul de fast-food, de dulciuri; dar si a altor factori de risc tot mai frecvent intalniti la acestia, precum hipertensiunea, dislipidemia, diabetul zaharat. Totodata, fumatul, consumul de bauturi alcoolice in exces, utilizarea drogurilor in scop recreational, stresul si nu in ultimul rand, sedentarismul a dus la cresterea incidentei acestei boli.
Dr. Cristina Gîrdan
Medic Specialist Neurologie